Ciobănescul carpatin și ciobănescul mioritic, primele rase de câini românești omologate internațional

17 Iun

România are pentru prima dată două rase de câini omologate la nivel internațional. Este vorba de ciobănescul românesc carpatin și ciobănescul românesc mioritic. De omologarea internațională a rasei de ciobănesc românesc carpatin s-a ocupat un inginer mecanic din Piatra-Neamț.

Ciobanescul carpatin si ciobanescul mioritic, primele rase romanesti de caini omologate international

George Bălan s-a născut în 1957 și a crescut pe Valea Muntelui, la poalele Ceahlăului, loc unde a prins drag, încă de mic, de ciobănești.

‘Valea Muntelui are ca specific păstoritul și creșterea animalelor, iar câinii au fost primele animale din viața mea. Era firesc să mă îndrăgostesc de ciobăneștii românești și nu de rottweileri. Visul acesta din copilărie a fost reluat după ce mi-am terminat studiile superioare, când mi-am adus un ciobănesc românesc de pe Valea Bistriței. Ulterior am întâlnit și alți pasionați câini de rasă de ciobănesc românesc carpatin, la Bistrița Năsăud, iar în 1998 am fondat primul Club național de ciobănesc românesc carpatin cu sediul la Bistrița. Ulterior am mutat sediul la Piatra Neamț’, a declarat, pentru AGERPRES, George Bălan.

Practic, aici începe drumul lung și anevoios pentru omologarea raselor de ciobănesc românesc carpatin și ciobănesc românesc mioritic. Inginer mecanic de profesie, George Bălan a fost nevoit să pună mâna și pe carte, așa că a pornit ‘de la mazărea lui Mendel’ și până tratate chinologice de specialitate.

Ciobanescul carpatin si ciobanescul mioritic, primele rase romanesti de caini omologate international

‘Noi am smuls practic acești câini dintr-un mozaic de câini românești și am mers după primele indicații date în 1930 de profesorul Gh. Gh. Moldoveanu, care a caracterizat pentru prima dată câinele ciobănesc românesc carpatin. Pe acel fundal am încercat să reconstituim, să regăsim câinii care răspund acestor cerințe. În primul rând este vorba despre aptitudinile câinelui pentru că fiecare rasă trebuie să satisfacă anumite cerințe legate de utilitatea sa. În afară de asta, el a fost caracterizat, în 1937, de profesorul Moldoveanu, din punct de vedere fenotipic și genotipic, adică felul în care trebuie să arate și comportamentul său canin. Mergând pe drumul acesta, pas cu pas, am început să punem bazele în mod științific a creșterii și selecției acestui câine. Acest lucru însemna în primul rând să ai un șeptel corespunzător, să ai istorie, pentru că nici o rasă nu poate lua naștere fără istoric. Era vorba și de linii de sânge care trebuie să nu fie înrudite pe minim 3 generații, ca să nu cosangvinizăm câinele’, a declarat George Bălan.

Totodată, în 2003, Asociația Chinologică Română a dorit să clarifice lucrurile pentru cele două rase, carpatin și cel de Bucovina, despre care se spuneau că aparțin aceleiași rase și a creat două subcomisii separate pentru omologarea fiecăreia dintre ele.

Cititi si...
O româncă a produs un metal de patru ori mai rezistent decât titanul

‘Eu am fost ales atunci președintele subcomisiei de omologare a ciobănescului românesc carpatin. Pe rasa Bucovina a existat o altă subcomisie, iar pe ciobănescul românesc mioritic o altă subcomisie. Am muncit cu fanatism pentru că exista o concurență. În competiții ne luptam noi între noi. Pe baza acestei competiții foarte acerbe și adeseori cu scântei, rasa ciobănesc carpatin s-a șlefuit. A apărut ceea ce trebuie, ceea ce scrie la carte. Noi din 1999 aveam făcut primul proiect de standard care a fost aprobat de Asociație și pe care am mers până la capăt, știind ce avem de făcut. În 2005, ACR a invitat, la Suceava, comisia chinotehnică a Asociației Internaționale Chinologice, la o expoziție cu toate rasele românești, ca să le vizioneze. Noi solicitasem în registrul de așteptare să nu ne ia nimeni rasa pentru că noi lucrăm pe ea. Ne-au văzut câinii și au rămas uluiți de sănătatea lor genetică: câini cu osatură, cu dantură completă și corectă, cu niște canini impecabili, câini de luptă, cu mușcătură în foarfece, cu tot ce trebuie. Au rămas bine impresionați și ne-au dat 10 ani de grație, timp în care să consolidăm rasa pe cele 6 linii de sânge. A fost o perioadă de muncă imensă, Asociația Chinologică ne-a ajutat foarte mult, a promovat rasa, a adus arbitri din străinătate care să ne arbitreze ca să fie obiectivitate’, a povestit George Bălan.

Ciobanescul carpatin si ciobanescul mioritic, primele rase romanesti de caini omologate international

Pe 9 iunie 2015 a avut loc la Milano Adunarea Generală a Federației Chinologice Internaționale, la care a participat și România cu delegații săi, Cristian Ștefănescu și Petru Muntean, președinte și vicepreședinte al ACR. De altfel, cei doi sunt și arbitrii români care au urmărit îndeaproape rasa și au prezentat la Milano un clip cu 2 exemplare de ciobănesc românesc carpatin din canisa lui George Bălan.

‘A fost prezentat clipul, iar Adunarea Generală a aprobat cu unanimitate omologarea și a carpatinului și a mioriticul. Victoria a fost pe măsură. Omologarea celor două rase înseamnă că acest câine poate să ia în orice concurs titlul de cel mai bun câine al concursului, cel mai frumos. Fiecare ființă are utilitatea ei în ecosistem. Ciobănescul românesc are rol în paza turmelor cu precădere și a gospodăriilor oamenilor. Pentru că nu cresc oi în oraș, oamenii au început să prindă drag de autentic, de ceea ce este frumos și să îl crească pentru companie sau pentru apărare și companie. Și atunci străinii, care sunt foarte evoluați în privința comunicării și a relației om — câine, vin cu mare plăcere să ne întrebe de acești câini, pentru că îi iubesc. Iubesc rusticitatea lor în primul rând și evident că tot ce face parte din istorie este plăcut. Aducerea istoriei în prezent este un semn de civilizație. Va crește și valoarea unui pui. În străinătate, un pui ca acesta se vinde, la 6-8 săptămâni, cu 500 de euro, în timp ce în România se vinde cu 200 de euro. Dar aici îl cumpără doar pasionații pentru că oamenii de la țară nu dau atâția bani’, a declarat George Bălan.

Cititi si...
Performanță uriașă în SUA, pentru țara noastră: Locul al treilea la Campionatul Mondial de Robotică, cucerit de elevi români

În ultimii 15 ani, George Bălan a crescut peste 400 de câini. Mai bine de jumătate dintre aceștia au fost făcuți cadou în tot județul, pentru ca specia să se înmulțească. Totul s-a desfășurat însă controlat, ca să nu apară înmulțirea pe aceeași linie sangvină sau reproducerea să aibă loc cu metisi.

‘Eu am făcut foarte multe cadouri ca să înmulțim rasa în acest areal pentru că vedeam la stână doar corcituri. Îi dădeam eu câinele, îi făceam vaccinurile, îi duceam și mâncarea ca să participe la înmulțire. Toți acești câini sunt sub control, am un registru cu 400 de exemplare făcute până acum și fiecare câine are număr de înregistrare ca să nu se consagvinizeze sau să nu se metiseze cu alți câini. Eu i-am îndemnat pe oameni să pună umărul și să sprijine înmulțirea rasei științific. A fost o muncă titanică să crești 400 de câini. Și foarte muți bani, de la pedigree până la hrană și vaccinuri. Toți acești câini au trecut prin expoziții pentru că fără asta nu au drept de reproducție chiar dacă există act de origine. Câinii trebuie să treacă prin două expoziții în maxim 6 luni și să obțină calificativele excelent, iar o femelă să ia calificativul foarte bine. La fiecare expoziție cheltuiești peste 1.500 de lei, iar eu am peste 100 de expoziții’, a povestit chinologul.

Ciobanescul carpatin si ciobanescul mioritic, primele rase romanesti de caini omologate international

George Bălan ne spune care sunt principalele caracteristici ale rasei ciobănesc românesc carpatin.

‘Este un câine cu caracter, îl vezi din prima că este semeț, rustic, adică vrea ceva de la tine. Dacă ești în arealul său, își apără arealul, dacă îl aduc în lesă nu trebuie să atace. Deci el este un câine care trebuie educat de la 3 luni și asta costă foarte mult. Un mascul sănătos trebuie să aibă 40 — 50 kilograme. Nu este un mit că ciobănescul românesc se bate cu ursul. În momentul în care este dresat să meargă cu turma, și-o apără necondiționat. Două — trei exemplare din această rasă prind clar de blana ursului. Rolul lui este să atenționeze și să nu lase să treacă. Într-o curte, femelele sunt mult mai harnice, dau mai repede de veste’, a declarat George Bălan.

Cititi si...
BBC prezinta cinci remarcabile situri de patrimoniu mondial din Romania

În cultura Cucuteni din zona Iașiului, veche de circa 6.000 de ani, s-au găsit oseminte extrem de asemănătoare cu cele ale ciobănescului românesc de astăzi.

‘Primele date scrise apar în lucrările științifice ale profesorului Gh. Gh. Moldoveanu, în 1930, și se caracterizează printr-o schiță de standard. Profesorul spunea așa: toate țările civilizate au câinele lor național și trebuie să avem și noi câinele nostru național. Profesorul Moldoveanu descria atunci că cel mai bun ciobănesc carpatin este cel de culoare sură pentru că seamănă cu seara când atacă lupul și ursul și se confundă cu turmele, adică mimetism, ceea ce înseamnă că te confunzi cu dușmanul ca să te aperi de el’, a afirmat George Bălan.

Ciobanescul carpatin si ciobanescul mioritic, primele rase romanesti de caini omologate international

În acest moment, România are în curs de omologare alte două rase, ciobănescul românesc de Bucovina și ciobănescul românesc Corb din zona Argeș.

‘Asociația Chinologică din România a avut un rol esențial în omologarea acestor specii. Noi suntem specialiștii, dar ei au știut să facă promovarea raselor românești. Ciobănescul românesc de Bucovina este în interiorul termenului de grație de 10 ani și se apropie acest termen, iar ciobănescul Corb are abia omologarea românească și apoi va intra în procedură de omologare definitivă’, susține chinologul.

Cât privește rasele de carpatin și mioritic, acestea nu mai pot fi pierdute niciodată de România.

‘Noi am pierdut copoiul ardelenesc în lupta cu Ungaria, pentru că bănuiesc am fost foarte înceți. Ungurii au 7 rase omologate, nemții au 10, englezii au 20 de rase, iar noi abia am reușit primele două rase în evoluția noastră. Nu avem nici o altă specie omologată pe plan internațional, nici măcar o gâză. Este o realizare imensă cu atât mai mult cu cât este înfăptuită de oameni cărora nu li s-a dat nimic, de oameni pasionați și atât. În România sunt circa 40 de crescători de ciobănești românești carpatini care merg în expoziții și concursuri, ceea ce este foarte puțin’, a încheiat George Bălan.

AGERPRES/(AS — autor Gabriel Apetrii, editor: Mihai Simionescu)
Sursa: agerpres.ro

Save

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *