În Peştera Cizmei (judetul Hunedoara) stau ascunse desene rupestre vechi de 10 000 de ani!

24 Aug

În Peştera Cizmei (judetul Hunedoara) stau ascunse desene rupestre vechi de 10 000 de ani!

Speologii de la Clubul Speo-Zarand, prin cercetările lor de teren, au deschis o poartă spre misterele unei cavităţi carstice valoroase. Astfel, pe versanții de pe partea dreaptă a Cheilor Ribicioarei, pe teritoriul comunei Bulzeștii de Sus (jud. Hunedoara), din Masivul Grohot, aparţinător de Munţii Metaliferi ai Apusenilor, ei au descoperit şi cartografiat o peşteră ce s-a dovedit plină de surprize. Zona cercetată este delimitată între Valea Ribicoara, Valea Bulzeștilor și Valea Găinii, fiind una deosebit de bogată în formațiuni carstice, unele foarte bine dezvoltate. Accesul auto în zona carstică Bulzești – Ribicoara se poate face pe două căi (7 km de oraşul Brad şi 44 km de Deva). Primul drum de acces este prin comuna Ribița, pe drumul forestier de pe Valea Ribicioarei. Un al doilea acces rutier poate fi făcut din Baia de Criș, prin comuna Bulzeștii de Sus. Între cele două căi de acces rutier mai există şi alte multe drumuri de legătură greu practicabile cu autoturisme, sau cărări pe care turiştii se pot avânta doar pedestru. Pot fi vizitate în această zonă cu acces mai ușor peșterile Topliţa Udă și Topliţa Uscată, Hodobana, Ionilești, Cizmei, Urșilor (Huda Cocoșului), Lupilor și Podul Grohotului.

Dintre toate formațiunile descoperite și cercetate în zona Ribicioara – Bulzești, cea mai misteriosă este Peștera Cizmei. În zonele superioare ale galeriilor acesteia au fost descoperite urme de locuire rupestră din neolitic, materializate în desene inscripţionate în stâncă și diverse fragmente de unelte și arme din piatră. De asemenea în zona mai adâncă a peșterii, speologii au găsit fragmente osoase aparținând ursului de peșteră (Ursus Spealeus). Schelete întregi ale temutului prădător de cavernă au fost găsite în zonă și în Peștera Urșilor din Bulzești, numită de localnici Huda Cocoșului, pentru a nu fi confundată cu caverna omonimă din Chișcău, județul Bihor. În urmă cu peste trei decenii, un grup de speologi din Brad, din care făcea parte și regretatul Costică Grueț, au cercetat pentru prima dată Peștera Cizmei. Grueț a surprins pe pelicula aparatului de filmat o apariție luminoasă, extrem de ciudată, pe care cercetătorii care au studiat pelicula nu au putut-o explica. Pe filmul de câteva minute care a fost realizat din peșteră înspre exterior apărea un fel de abur luminos, un fenomen OZN sau paranormal care „levita” undeva aproape de tavanul peșterii. Filmul a fost cercetat de celebrul antropolog Cantemir Rișcuția, care l-a dus la Institutul de Cercetări Antropologice de la București. Oamenii de știință nu au putut explica fenomenul, cu toate că era evident că nu a fost vorba despre o problemă tehnică a aparatului de filmat sau o pată apărută în timpul developării peliculei. Speologul Costică Grueț a fost chemat în câteva rânduri de securitate referitor la acest film, dar apoi nimeni nu a mai părut interesat de acest fenomen surprins pe peliculă. Cu toate că speologii se feresc să vorbească deschis despre aparițiile stranii din peștera din Cheile Ribicioarei, nu puțini sunt cei care povestesc despre apariții ciudate de sunete și lumini în acea zonă.

  Geoagiu Băi devine staţiunea de excelenţă a României / Geoagiu Bai becomes Romania's excellence resort

Grota ar putea să atragă un val de turişti în zonă, dar nimeni nu se ocupă să îi facă publicitate pentru că, oficial, nimeni nu o administrează. Peştera Cizmei a fost descoperită oficial în anul 1975 de acel grup îndrăzneț de speologi. Are o galerie superioară accesibilă de doar 14 metri şi se termină cu un puţ. În inima grotei, pereţii apar acoperiţi de cercuri, simple sau concentrice, linii orizontale şi verticale şi chiar cruci. Se distinge şi silueta un copac (Pomul Vieții). Sunt urme lăsate de oamenii care s-au adăpostit acolo, în urmă cu 10 mii de ani. Cercurile sunt atât de bine desenate, încât e posibil să fi fost făcute cu un fel de compas. Cercul, ca simbol solar, este frecvent întâlnit în desenele preistorice și în primele tezaure de aur ale preantichității. Asemenea gravuri au mai fost găsite în ţări din vestul continentului, ca Marea Britanie sau Irlanda. Posibil ca aici, în Peştera Cizmei, să fi funcţionat un altar, un loc de trecere a omului primitiv, de pendulare între real şi ireal, de întâlnire cu Celălalt Tărâm. Până vom avea un studiu științific amănunțit al acestor desene rupestre vom lăsa taina care le-a acoperit atâta timp să își facă în continuare datoria. Este adevărat că până la intrarea în peşteră trebuie escaladat un perete montan foarte abrupt. Totuşi, chiar și în aceste condiții aparent vitrege, au ajuns acolo şi vânători de vestigii istorice. Sunt urme care arată că cineva a încercat să taie bucăţi din stânca unde se află desenele. Peştera Cizmei a fost cândva în administrarea Romsilva. De când zona a fost declarată arie protejată, oficial, nu se mai ocupă nimeni de grotă. În realitate, o îngrijeşte un club de speologi ce doresc să monteze aici o poartă metalică. Primăria din zonă promite că, dacă va primi peştera în administrare, va angaja un paznic şi o va transforma în obiectiv turistic. Acum este declarată arie naturală protejată de interes naţional care corespunde categoriei a III-a IUCN (monument al naturii).

  Midiile din Marea Neagră pot revoluţiona lumea medicală! Pot închide orice rană în mai puţin de un minut

Situată în Cheile Ribicioarei, mica Peşteră a Cizmei este apreciată în mod deosebit pentru desenele rupestre atribuite neoliticului descoperite în galeria superioară, dar şi pentru numeroase fragmente osoase fosile ale ursului de peşteră din sala de la baza cavernamentului. Iată adevărate comori ale plaiurilor româneşti ce au stat în întuneric zeci de mii de ani, iar acum scot capul la lumină, spre a fi cercetate şi înţelese. Iar noi, tocmai acum, ne pregătim să spunem „Adio” orelor de istorie din şcoli…

  Performanță uriașă în SUA, pentru țara noastră: Locul al treilea la Campionatul Mondial de Robotică, cucerit de elevi români

Autor: George V. Grigore
Sursa: ziarulnatiunea.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *