Tag Archives: Decebal

Zece mituri despre Sarmizegetusa

sarmizegetusa regia

De-a lungul secolelor, ruinele dacice au dat nastere unor mituri care de care mai bizare.

Incontestabil, Sarmizegetusa Regia este inima Daciei. Inconjurata de o salba de cetati si fortificatii, ea reprezinta probabil cel mai complex sit arheologic fortificat antic din Romania. Impanzit cu paduri, pe o suprafata de peste 30.000 hectare, sistemul fortificat al cetatilor dacice ascunde, pe langă o fascinantă istorie a dacilor, si multe enigme. O data cu ele vin si controversele. Din totalul acestui areal, mai putin de 3% sunt sapate si cercetate sistematic de catre arheologi. Daca este insa sa adaugam si cercetarile neoficiale ale cautatorilor de comori, atunci probabil ca am putea ajunge la un 5-6%. Ruinele au dat nastere unei serii intregi de mituri. Iata 10 dintre ele:


Cautari care au adus aici:

chakrele romaniei, mituri dacice, poze cu geto-dacii, canibalism in romania, FOI DE COLORAT CU DECEBAL SI BUREBISTA, enigmele muntilor surianu, sarmisegetuza cantec, Fluviul subteran din Dobrogea: Comoara din adâncuri ar putea fi al patrulea braţ al Dunării, soarele de andezit sarmisegetuza, scrieri dacice

Numele lui Decebal în izvoarele scrise antice

Numele lui Decebal în izvoarele scrise anticeNumele ultimului mare rege al dacilor este pomenit de numeroase surse literare ale vremii sale. Decebal, în conşţiinta contemporanilor, a rămas ca un conducător viteaz, fidel cauzei poporului său.

1. Atestările numelui în textele istorice:

•Dio Cassius (cca. 155-235 AD), Ist.Rom. 67.6: Δεκέβαλος ἐβασίλευε [(peste Daci) domnea Dekebalos] ; 67.7: πρὸς τὸν Δεκέβαλον τὸν Δακῶν βασιλέα [la Dekebalos, regele Dacilor]; 67.10: μετὰ Δεκέβαλον [după Dekebalos].

•Ioannes Lydos (contemporan cu Iustinian), spune în De Magistribus…2.28: σὺν Δεκεβάλῳ τῶν Γετῶν ἡγησαμένῳ împreună cu Dekebalos, conducătorul Geţilor

•Iordanes, Romana, 217: Decebalo eorum rege devicto după ce Decebalus, rege lor (=al Dacilor), a fost învins

•Aurelius Victor (sec. IV, prob. în a doua jum.) De Caesaribus 13,3: Decibalo regi [rege (fiindu-le)Decebalus]

•Historia Augusta (încep.sec.IV) 24, 10, 8: vir gentis Daciae, Decibali ipsius ut fertur adfinis un bărbat din neamul dac, rudă, se zice, cu însuşi Decebalus.

•Paulus Diaconus (sec.VIII), Historia Romana 8.2: Daciam, Decibalo uicto, subegit, prouincia trans Danubium facta in his agris quos Taifali nunc, Victoali et Teruingi habent. Învingându-l pe Decebal, a cucerit Dacia, şi a făcut provincie în ţinuturile ei, dincolo de Danubius, pe care acum le stăpânesc Taifalii, Victoalii şi Teruingii.

Cautari care au adus aici:

planse cu decebal, peisaje de colorat cu sfantul andrei], desene despre poluarea apei, desen de colorat despre izvor, plansa colorat cu izvoare, thracia antica epoca de piatra, imagini de colorat decebal, imagini color cu decebal, desene de colorat cu sf andrei, desene de colorat cu izvor

Legile lui Zamolxe (Video)Zamolxis’ Laws (Video)

http://remerra.blogspot.com/

Puteti sprijini autorul coloanei sonore folosind butonul Facebook like de pe pagina: http://cymaticsound.bandcamp.com/album/reborned
Legile pot fi gasite in cartea Legile lui Zamolxe disponibila aici : http://www.edituradeceneu.ro/carte.php?carte=309

Video : BBC Earth, Blue Planet

Enlish translation: AnubisMRM

Cautari care au adus aici:

legile lui zamolxe, legile lui zamolxe carte, legile zamolxe glasul timpului, youtube interactiuni energetice intre oameni, citate zamolxe, the land of zamolxis, imagini zamolxis, legile belagine, legile zamolxis, foc apa pamant aer

Regele Decebal în creaţia poetică românească

Alături de cronicari şi de istorici, de peste trei secole, de la începuturi la debutanţii din mileniul al treilea, mai mult de o sută de poeţi români şi-au asumat datoria de onoare de a cinsti originile, rădăcinile cele mai adânci ale fiinţei neamului nostru.

Alimentată la focul viu al marilor probleme care au frământat istoria poporului român, poezia cultă românească  nu putea să ocolească filonul de aur al slăvirii strămoşilor, tema dacică, una din temele majore ale întregii literaturi româneşti, dar şi piatra de temelie a structurilor mentale arhetipale de care suntem mai mult sau mai puţin conştienţi şi care se manifestă dincolo de voinţa şi de intenţiile  noastre.

Tema dacică a constituit subiectul unor teze de licenţă şi de doctorat în istorie şi în litere (filologie), al unor antologii şi studii monografice. De exemplu, antologia Dacica, realizată de Chirata Iorgoveanu-Dumitru şi publicată de Editura Minerva din Bucureşti, în anul 1978, cuprinde optzeci şi cinci de poeţi cu aproape o sută cincizeci de poeme sau fragmente de poeme. În cei douăzeci şi opt de ani care au trecut de atunci s-au adăugat noi creatori şi noi creaţii. Capul lui Decebal

De la Dosoftei la Mircea Florin Şandru, au fost abordate genurile epic, liric şi dramatic, sau o împletire a lor, cu versificaţie clasică, populară ori în vers liber, ode, imnuri, rugăciuni, psalmi, meditaţii, cântece, scrisori. De la poeţi aproape necunoscuţi astăzi, la poeţi de geniu şi de talie universală, Eminescu, Arghezi, Blaga sau Nichita Stănescu, de la poeme şi epopei naţionale până la scurte poezii privind rostul nostru în lume, remarcăm diversitatea perspectivelor şi a mijloacelor tehnice şi artistice.

Tema dacică a invitat şi invită poeţii români la o confruntare cu necunoscutul şi imprevizibilul din noi, cu acel adânc ocean sau cu acea faţă nevăzută a lunii, din care creşte, în clipe de furtună sau în amieze de calm, chipul nostru de acum, într-o eternă primenire, într-o nemăsurată sete de absolut. Cine suntem, în fond, ne-o spun, până la urmă, vârstele poeziei.
Astfel îşi încheia scriitorul Paul Anghel o incursiune în universul fascinant al acestei lumi, pe care încercăm să o explorăm împreună cu dumneavoastră.

Trebuie să spunem, de la început, că fiecare poet se opreşte asupra unui element mai concret sau mai abstract al culturii şi civilizaţiei dacilor, un eveniment sau un detaliu istoric, cunoscut sau inedit, real sau imaginar, adevărat sau fals, uneori. Cele mai înălţătoare dintre aceste creaţii poetice sunt cele în care strămoşii “învie” în faţa noastră sau ne invită să călătorim cu sufletul în lumea lor.

Dacii atacand o fortareata romanaAvem datoria să atragem atenţia că multe din aceste încercări poetice pornesc de la premiza falsă că înfrângerea şi distrugerea Regatului Dac de către Imperiul Roman ar fi fost un eveniment pozitiv şi, prin urmare, benefic pentru formarea şi evoluţia poporului român. Dacă am extrapola acest raţionament, ar trebui să aducem “prinos de glorie şi de recunoştinţă” tuturor împăraţilor “pe care lumea nu putea să-i mai încapă”, de la “Dariu al lui Istaspe” până la cele douăsprezece invazii ruseşti din ultimele trei secole.

Pare plăcut să-l însoţim pe Gheorghe Asachi (1788-1869), care, ajuns la Roma, în faţa Columnei lui Traian, consideră că:
Un român a Daciei vine la străbuni, ca să sărute
Ţărna de pe-a lor mormânturi şi să-nveţe-a lor virtute !

Dar ne întrebăm, despre ce virtute vorbeşte, a dacilor sau a romanilor ? Aici suntem nevoiţi să precizăm că atitudinea îngăduitoare, uneori chiar recunoscătoare, faţă de aşa-zisa acţiune civilizatoare a cuceririi romane şi acceptarea absurdei teorii a romanizării dacilor, concepţia idilică a naşterii poporului român din “înfrăţirea dintre daci şi romani”, influenţează în mod negativ autenticitatea trăirii poetice şi, în ultimă instanţă, calitatea însăşi a creaţiei.


Cautari care au adus aici:

perioada postbelica wikipedia, foto despre regele decebal, IMPARATUL DECEbal POZE, you tube iorgoveanu nicolae, poze cu regele decebal, plansa mihai eminescu, izvorul lui decebal wikipedia, steagul lui decebal, poze domnitori decebal, revolutia de la 1848 in tara romaneasca personajele

Religia Dacilor în Tradiţia Populară

ZAMOLXIANISMUL SI LEGEA VIETII OMENESTI:

Zamolxianismul este respectul pentru stramosi, acei stramosi care
au facut ca prin nasterea si moartea lor, noi sa fim aici, azi. Este o rusine sa iti renegi originea, strabunii si parintii. Prin respectul pentru stramosi, zamolxienii il respecta pe Dumnezeul cel Etern, pe care numai sufletele celor plecati il cunosc deplin.

• Zamolxianismul respecta orice om pe baza calitatilor personale si a
comportamentului sau .

• Zamolxianismul recunoaste regulile de bun simt si legile vietii
pamintesti orinduite de catre Dumnezeu, respecta ordinea vietii stabilita de catre Creator.

• Zamolxianismul arata ca toate informatiile despre stramosii
nostri, geto-daci, ni-i infatiseaza pe acestia ca oameni drepti, cinstiti, viteji si inteligenti.

• Morala zamolxianismului este superioara moralei de fatada
practicata de crestinism. De la Zamolxe ne vine credinta in nemurire, curajul, demnitatea, cumpatarea, increderea in fortele omului.

• Zamolxianismul contemporan reface legatura intrerupta cu
stramosii. De la ruperea acestor legaturi neamul nostru a fost supus unui sir neintrerupt de ponoase, ca un blestem atras pentru tradarea strabunilor.

• Zamoxianismul si Omenia au fost dreapta credinta a mosilor si
stramosilor nostri.

• Zamolxianismul lasa omului posibilitatea de a gindi liber , logic,
rational si realist
• Toate informatiile transmise de zamolxianism s-au dovedit corecte
si au fost confirmate de catre stiinta moderna.

• Zamolxianismul nu prevede cheltuieli sau idoli.Toata credinta
salasluieste in om si este ilogic sa risipim energii materiale pentru intretinerea unor lacasuri impunatoare cind Dumnezeu exista in noi!

• Zamolxianismul este calea pentru iesirea din marasmul ideologic
introdus de iudaism si misticii crestini.


Cautari care au adus aici:

arsenie boca zamolxianism, tablite aur sinaia, zamolxis si musuc, zamolxe credinta, traditia populara a dacilor, table plumb sinaia, religia dacilor imagini, religia dacilor, legaturi intre credinta si traditie, legatura dintre traditii populare si religie

GETIA,TARA SFANTA…


Stramosii nostri geto-daci ne-au lasat mostenire o cronica scrisa pe placi de aur. Este vorba despre cele 514 table si tablite de aur gasite la Sinaia, pe care sunt inscrise foarte multe informatii despre istoria Poporului Primordial si a religiei sale arimine. Dintre celebrele tablite de aur de la Sinaia, care au fost insusite de regele Carol I si tainuite la Biserica Sin Nicoara din Curtea de Arges, un numar de circa 200 de tablite au fost furate si scoase din tara de catre regele Carol al II-lea dupa abdicarea sa si au ajuns in Arhivele secrete ale Vaticanului, iar alte 300 de table mari (de circa 100 cm x 60 cm) au fost date Uniunii Sovietice (U.R.S.S.), la cererea lui I.V. Stalin, in 14 septembrie 1944, de catre regele Mihai I pentru a-si pastra tronul si pentru 2 avioane rusesti. Citeva tablite de aur se afla la persoane fizice, iar o tabla mare exista in Egipt, la Muzeul de istorie din Cairo. Despre Tezaurul de la Sinaia si despre necesitatea recuperarii lui de catre Statul Roman au fost publicate detalii numai in revista “Romania Mare”, din 11 septembrie 2009. Tezaurul de la Sinaia si implicarea fostilor regi ai Romaniei in jefuirea lui sunt subiecte tabù pentru Parlament, presedintii Romaniei, Guverne, televiziuni si presa scrisa ! De ce? Pentru a nu fi cunoscut adevarul despre Poporul Ales si despre religia geto-dacilor. Academicienii si istoricii alogeni, precum si cei romani au sustinut teza falsa ca tablitele de la Sinaia au fost topite inainte de anul 1877. Originalele lor exista in Arhivele Vaticanului si la Moscova, ele fiind predate la sovietici pe baza de proces-verbal, in septembrie 1944. Acest document exista, precum si copii ale sale. Aceiasi pretinsi istorici alogeni si romani au refuzat sa vada si sa cerceteze copiile dupa Tezaurul de la Sinaia, facute pe placi de plumb. De ce? Pentru a nu se afla si a nu se cunoaste adevarul despre arhiva regatelor geto-dace din vremea reginei Hestia si a regilor Zamolxe, Burebista si Decebal.

Cautari care au adus aici:

COLINZI ROMANESTI SCRISE, geto-dacii steg, dacii si romanii stramosii nostri, colinde romanesti scrise, imagini din tara sfanta, hainele stramosilor nostrii poze, imagini cu stramosii nostri daci si romani, imagini de colorat cu dacii stramosii nostri, Adevăratul Popor Ales din Dacia Edenică, interzicerea aurului la geto daci

BUCEGII – MUNTII MISTERELOR IV


Un urias sanctuar stravechi

Cetatea de piatra a Bucegilor nu a fost niciodata cucerita. Armatele imparatilor romani Domitian si Traian nu au ajuns in locurile sacre ale dacilor. A fost cucerita Sarmizegetusa, cu complexul ei de sanctuare minunate, ce au fost facute de romani una cu pamantul. Stalpii templelor au fost facuti bucati, preotii alungati ori ucisi, incinta sacra a fost vandalizata. Dar Muntele Sfant al dacilor nu a fost niciodata profanat. Poate pana astazi, cand hoardele de turisti ii rapesc linistea, ingroapa in gunoaie aceste monumente si le manjesc cu spray-uri colorate.

Scriitorii greci din vechime spun ca dacii aveau un munte sfant, pe care il numeau Kogaionon, cuvant care insemna chiar acest lucru „Cel Sfant”, iar pe langa acesta curgea apa lor sfanta, care se numea la fel. Tot in apropiere se afla si o pestera sacra, in care s-a retras Zamolxe si, dupa el, preotii daci care tineau cumpana vremilor. Multi si-au batut capul sa afle unde se afla acest munte. Unii au spus ca Godeanul este muntele sfant, cel indeaproape veghetor asupra Sarmizegetusei, iar apa sfanta ar fi ori Streiul, ori Gradistea. Altii au vazut in Retezat acest munte sfant, altii au ales Ceahlaul, unii Muntele Gaina ori varful Gugu, din Muntii Tarcului. Ba mai mult, unii sustin ca Kogaionon nu a fost unul singur, ci mai multi munti. Si despre Bucegi s-a spus, cu indreptatire, ca ar putea adaposti muntele sfant, iar Varful Omu pare sa fie cel mai de crezut pentru aceasta demnitate. Si nu doar pentru ca este cel mai inalt din Bucegi si de pe fruntea lui se poate vedea braul Dunarii. Si nu doar pentru ca este presarat cu stanci ciudate, socotite de unii altare megalitice. Si nu doar pentru ca de la poalele lui izvoraste Ialomita, care curge pe langa Sfinx, Babe si naucitoarea pestera cu acelasi nume – loc curat de rugaciune, atat in trecut cat si astazi. Si nu doar pentru ca se numeste Omu… Ci pentru ca intreaga zona pare sa fie un urias sanctuar preistoric, cu un parcurs initiatic ce incepe de la Pestera Ialomitei, pe care unii o numesc Pestera lui Decebal, locuita in trecut de preoti daci, iar astazi de calugari crestini, urca la platoul Babelor, unde se face inchinare Sfinxului si sfatuitoarelor lui, apoi se indreapta spre obarsia Ialomitei, pana pe varful Omu. Acesta este Muntele Sfant, aceasta este Apa Sfanta, aceasta este Pestera lui Zamolxe. Nu puteau fi preotii daci atat de necugetati incat sa-si lase muntele sacru, toata sfintenia si tot temeiul neamului lor, in mainile dusmanului. Ce aveau ei mai sfant nu se afla la Sarmizegetusa, unde era de prevazut ca romanii vor putea ajunge, ci in creierii muntilor, in nori, pe varfurile cele mai inaccesibile.

Locul unde se intalnesc lumile

Locuitorii din satele de munte ale Bucegilor, dar si cercetatorii zonelor obscure ale existentei spun ca aici se petrec lucruri stranii. Aici se intalnesc lumile. Aici este polul energetic al intregii Romanii. Oamenii care ajung in aceste locuri cu sufletul curat se incarca de energie. Unii chiar se vindeca. Legendele spun ca Bucegii sunt strabatuti de nesfarsite tuneluri subterane. Uneori, Omu se cutremura din senin, cum a fost in 1993, cand timp de o luna au fost sute de cutremure mici, uneori si cate zece pe zi. Lucru ciudat, caci muntele e alcatuit din calcare si conglomerate, care sunt roci stabile. Alteori se aud bubuituri de sub pamant, ca si cum ceva s-ar prabusi, iar multi oameni din asezarile din apropiere sunt chinuiti de insomnii in timpul acestor fenomene. Se zice ca intre 1994 si 1998, in zona Bucegilor s-au inregistrat mici zguduituri subterane zilnice, produse fix la orele 20.00 si la 3.00 noaptea. Specialistii au afirmat ca e vorba de fracturi ale scoartei, dar n-au putut explica de ce s-au petrecut la ore fixe… Cercetari efectuate inainte de 1989 pe mostre de roca au demonstrat ca Varful Ocolit (Bucura), aflat aproape de Varful Omu, are caracteristici speciale, e un adevarat Stalp al Cerului. Concluzia cercetarilor neconventionale a fost ca acolo se afla un fel de poarta de iesire din universul terestru, cu o activitate energetica masurabila, iar aceasta energie era din ce in ce mai puternica, depasind pragul de latenta in 1986. Acest centru energetic ar fi fost cunoscut si dacilor, care l-au numit Kogaionon. Fenomene stranii se petrec si in aer, in aceste locuri: curcubee stralucitoare in plin soare, fara sa fi plouat inainte, uneori chiar saptamani intregi; lumini ciudate, fulgere, scantei lungi de un metru in jurul Sfinxului si multe altele. Cate din acestea sunt reale si cate provin din imaginatia turistilor, nu stim. Dar, in mod sigur, Bucegii sunt un loc aparte, caci multi le-au simtit energia extraordinara.

Cautari care au adus aici:

muntele gugu, varful tarcului poze, sarmisegetusa in bucegi, muntii tarcului romania, muntele tarcului, bucegi daci, mULTII tARCULUI, e adevarat ca rominia nu a fost cucerita niciodata, descoperiri in munti tarcului, bucegi energia sfanta

Aurul şi argintul dacilor au salvat Roma de la faliment


Nu mai este niciun secret faptul că romanii nu au venit în Dacia nici pentru a civiliza, nici pentru a culturaliza sau a stabili relaţii comerciale cu poporul acestei ţări, ci doar pentru jaf, binecunoscute fiind, încă din antichitate, resursele de aur si argint ale dacilor.
Dacă plasăm perioada războaielor dintre daci şi romani în contextul economic în care se afla Roma la acel moment, atunci vom întelege uşor că, fără aurul dacic, o prăbuşire financiară a acesteia era inevitabilă.
Jaful executat de romani, începând cu momentul finalului luptelor, în 106, se ridică, la valorile de astăzi la miliarde de euro şi el poate fi surprins în două etape: prima reprezentată de aurul însuşit de romani imediat după înfrângerea dacilor şi moartea lui Decebal şi cea de-a doua etapă reprezentată de exploatarea minelor până la retragerea aureliană.

Pâine şi circ pentru toţi romanii
Din relatările istoricului roman Lucius Cassius (155-229) reiese că unii prizonieri daci i-ar fi destăinuit împaratului Traian locul unei gropi cu “tezaurul lui Decebalus”. Dio Cassius: “Decebal a abătut râul cu ajutorul unor prizonieri şi a săpat acolo o groapă. A pus în ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, mai ales printre cele care suportau umezeala, iar după aceea a adus râul din nou în albia lui. Tot cu prizonierii a pus în sigurantă, în peşteri, veşminte şi alte lucruri mai puţin preţioase. Dar Bicilis, un tovarăş al său, care cunoştea cele întâmplate, a fost luat prizonier şi a dat în vileag toate acestea”.
Informaţia nu este singulară şi există numeroase poveşti, inclusive în tradiţia noastră populară, despre cum Decebal ar fi ordonat devierea pârâului Sargetiei şi îngroparea tezaurului său în albia acestuia.
Potrivit celor doi amintiţi mai sus, legiunile romane au adus din Dacia 165,5 tone de aur şi o cantitate dublă de argint, 331 de tone. Doar aurul găsit prin trădarea generalului dac Bicilis ar valora, în ziua de azi, peste 4,6 miliarde de euro. De altfel, Crito, descrie, cu lux de amanunte, în “Memoriile Bellice”, cum soldaţii Legiunii VII Claudia au dezgropat lăzile extrem de grele, care au necesitat zece cai pentru a fi târâte în sus, pe rampele făcute de acei soldaţi.

Cautari care au adus aici:

bicilis
Close
Daca va place acest site...
Dati-ne un Like pe Facebook!

Facebook