Este vorba despre un tânăr care a redescoperit frumusețea caselor de lemn maramureșene și care de la o plimbare pe munte și-a schimbat soarta. Dănuț Hotea are 37 de ani și este din Sighetul Marmației. A făcut facultatea de sociologie-psihologie în București, dar marea lui pasiune au fost motocicletele. Și pentru că-i plăceau s-a apucat să meșterească la ele și să le repare. Așa și-a câștigat pâinea o bună bucată de vreme. Dar pe lângă motociclete mai avea și mai are o mare pasiune: natura. Adoră excursiile pe munte. Mi-a spus că de multe ori își ia bicicleta și merge pur și simplu la plesneală prin locurile din jurul Sighetului. Și uita așa, într-una dintre plimbări, a dat peste case vechi, case de lemn în care trăiesc de regulă oameni sărăci, familiile acelea de stau de obicei la marginea satelor.
Dănuț Hotea este un om sensibil. S-a gândit să le ducă familiilor sărace pe care le-a întâlnit în drumurile sale câte ceva d-ale gurii, ba niște sticle de ulei, ba zahăr, alimente de bază cum s-ar zice. Așa a pătruns și în interiorul caselor lor, alea mici, de lemn. În urmă cu câțiva ani, când a pășit prima dată într-o astfel de căsuță, el locuia într-o casă domnească, cum zice el, adică una modernă cum se fac acum din păcate din ce în ce mai multe în Maramureș. Dar când a stat de vorbă cu familia săracă și se uita la cei ai casei cum își făceau pâinea în cuptor, cum erau ei pur și simplu zâmbitori și împăcați a realizat că, deși în aparență n-aveau mai de nici unele, oamenii ăștia erau realmente fericiți. Dănuț spune că s-a simțit în casa lor cu adevărat acasă. Atunci și-a spus că asta vrea să facă mai departe: case din lemn în care oamenii să fie fericiți! Doamne ce mi-a plăcut asta!
Și da, vizitele sale s-au întețit în casele vechi de lemn ale familiilor sărace, dar fericite. Și de fiecare dată se umplea de bine, frumos și înțelepciune, căci acești oameni știau meșteșugul tâmplăriei țărănești, știau cum să facă construcții din lemn cioplit cu securea, cum să-l îmbine, cum să-l cresteze. Și Dănuț a învățat multe. Prima ocazie care i s-a ivit a fost cu o familie din localitatea lui care urma să se mute în SUA definitiv și care avea o casă veche dărăpănată, pe care vroiau să o pună pe foc ca să elibereze terenul, să arate mai atractiv pentru cei care ar fi vrut să cumpere proprietatea. Atunci Dănuț le-a cerut să-i vândă lui casa veche. A recuperat tot lemnul și a construit pentru cineva o altă casă din ea. Da, se apucase serios de asta, atât de serios că a ajuns să lucreze și în Italia, unde au ajuns mulți maramureșeni. Și a avut oportunitatea să construiască diverse construcții, de la cabane la terase, pentru nume sonore din lumea modei italiene, a filmului italian și pentru politicieni cunoscuți. Pe lângă Italia a lucrat și în Elveția și Franța. Și acolo a văzut cum oameni celebri sau mai puțin cunoscuți prețuiesc vechiul și tradițiile. Abia aștepta să se întoarcă în Sighetul lui și să facă la fel, căci ăsta era visul lui.
S-a întors în România și a construit deja câteva case. Toate din lemn vechi recuperat. Împreună cu un grup de prieteni Iuliana Varga, Carmen Pașca, Ileana Moiș și-au propus să salveze cât mai multe case vechi. De ce? Pentru că mulți renunță la ele, dar mai grav e că le pun pe foc. Iuliana mi-a spus că maramureșenii au început să se codească a mai purta costume naționale, cel puțin tineriilor le e rușine cu asta. La fel și cu casele. Greu se mai găsesc meșteri care să știe să cioplească autentic lemnul, așa cum se făcea odinioară. Nici porțile celebre nu mai sunt ce erau. Așa că și-au spus că merită să salveze cât se poate. Cele mai dărăpănate case sunt folosite pentru materialul lemnos, iar cele care sunt în stare mai bună vor să le recondiționeze și să facă un sat în miniatură, posibil un sat de vacanță. Ăsta e și visul meșterului olar despre care ți-am scris aici.
Dar Dănuț Hota nu face doar case, ci și chioșcuri de grădină, căsuțe în copac, sau te miri ce-l mai provoacă lumea. A învățat și să cioplească. Îi face mare plăcere munca asta și este convins de faptul că o casă de lemn tradițională nu doar că te face fericit și că e frumoasă, dar că e și sănătoasă. Îți spun sincer că nu mi-a venit să cred cât costă casele astea. Adică nu pot să cred că o casă din lemn de 120 de metri pătrați din stejar să fie doar 9000 de euro și să mai fie gata în două săptămâni, ridicată de Dănuț și alți doi meșteri (alte lucrări mai mici sunt calculate la circa 2500 lei metru pătrat). Pentru căsuțele în copac mi-a spus un preț de 300-350 de euro pe metru pătrat. Vrei o casă din lemn vechi sau un chioșc de grădină sau orice crezi că-ți poate face Dănuț Hotea? Uite aici site-ul lui caselemnvechi.ro și aici pagina lui de Facebook/CasedinLemnVechi. Mie mi-a plăcut povestea lui la nebunie și mă bucur că încet, dar sigur deschidem ochii și ne reîntoarcem la prețuirea tradiției. Bravo ție Dănuț și bravo grupului tău de prieteni are v-ați propus să revitalizați tradiția. Sunt sigură că veți găsi și resursele care vă trebuie pentru asta. Sper să te inspire și pe tine povestea lui și dacă ți-a plăcut nu uita să le spui și prietenilor tăi despre ea. Distribuie mai departe articolul!
Sursa: adelaparvu.com
Rino Peirone
Complimenti Sig. Daniel . Salva per la storia questa tradizione del tuo paese. Mia moglie è rumena (e sono orgoglioso) .A settembre voglio visitare il Maramures in modo particolare le vecchie case contadine in legno. Bravo Daniel,bravo,bravo ,bravo!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Rino Peirone da Mondovì in Piemonte (Italia)