Cu cateva saptamani in urma, am poposit intr-un sat pitoresc, situat pe granita dintre Tara Chioarului, Tara Lapusului si Tara Maramuresului, la Surdesti, unde v-am chemat si pe domniile voastre sa fim partasi la un obicei local, Udatoriul. Se intampla asta in a doua zi de Pasti. La Rusalii – sau la ‘cincizecime’, cum se mai spune – un alt eveniment etno-folcloric de prin partea locului a adunat lume de pe lume sa ia parte la cant, la joc si… la masa intinsa cu bucate. Si asta la doar o aruncatura de bat de Surdesti, in chiar Inima Tarii Maramuresului, unde Festivalul ‘Invartita din Poienile Izei’ a ajuns deja la al doilea an. In zilele de 10, 11 si 12 iunie, tinerii satului – ca si toti turistii care si-au dorit asta – au imbracat strai de sarbatoare, cu camesa si cu gatii, si s-au prins in… Invartita.
Festival in Poienile Izei
Pe platoul de langa Pensiunile La Domnita si Casa Bobocea, loc deja consacrat pentru intalnirile de peste an, vineri, pe la amiaza, au inceput a se auzi cantecele morosenilor. Invartita, Tropotita, Jocul de Baut, Barbatescul, Pintenii si Sarba, ca si multe alte dansuri traditionale, i-au atras pe toti. Si ce mai hore s-au incins, pana catre seara, cand s-a pus masa: friptura de porc, cu mamaliguta si muraturi, ciorba morosaneasca si sarmale, cozonaci si prajituri de casa, ca si nelipsitul ‘det’ (dusca) de horinca (tuica traditionala a maramuresenilor). Horinca i-a insotit pe cei care au ramas pana catre dimineata in jurul focului din crengi si conuri de brad. Horinca si cetera, caci ce-i aceea bautura fara jocA
Cine a vrut, si-a petrecut si sambata tot asa, intre joc si bucate, dar parca ar fi fost pacat sa nu profite de ziua cea frumoasa pentru a vedea cate ceva din satul vechi de aproape sase sute de ani (e atestat documentar in 1430, pe vremea voievodului Ioan, unul dintre ultimii conducatori ai Voievodatului Maramuresului) a carui biserica de lemn, cu o uluitoare fresca exterioara reprezentandu-i ‘pe diavoli cum isi bat joc de oamenii cei pacatosi’ se afla in patrimoniul UNESCO. Asa ca nu putea fi ratata nici o vizita la biserica, dar nici drumul la stana, unde ciobanii i-au invitat pe oaspeti sa guste dintr-un balmos facut cu branza proaspata din lapte de oaie. Ziua a treia – si cea dintai de Rusalii – a fost marcata intai de toate de slujba tinuta in biserica cea veche de lemn, fiecare crestin intorcandu-se acasa, dupa datina, cu frunze de nuc sfintite.
Bucate maramuresene
Fiinca am tot pomenit de bucatele cele gustoase ale morosenilor, din care fiecare s-a infruptat pe saturate, ia sa vedem si noi cam ce s-a asezat pe mese zilele acestea. Nelipsita a fost mamaliga, careia pe-acolo i se spune colesa si care nu se mananca doar simpla, ca prin alte locuri, in loc de paine, pe langa bucate. La Poienile Izei, ca peste tot in Tara Maramuresului, la loc de cinste e mamaliga pe paturi (zisa si tiparita sau topsita) care se face intercaland intre straturile de colesa branza, sunca sau carnati (prajiti), dupa care se trece o tara la cuptor. Din mamaliga se fac un fel de chiftele prajite (daca se poate, in untura, ca-s mai gustoase) sau se pregateste un desert delicios si neobisnuit prin alte parti de tara: colesa cu ligtari (adica mamaliga cu dulceata). Nu lipsesc sarmalele – pentru care s-a dus faima morosencelor in lumea larga – si nici ciorbele de legume si zama de ciurigai (adica supa de gaina cu taitei de casa). Mai trebuie sa mentionam (iar si iar) horinca, bautura din veac a morosenilor, care are – aveam sa aflu de la un localnic – un dichis al ei: ‘de pui o picatura pe degetul mijlociu si apoi freci intre ele mijlociul, aratatorul si degetul mare, atunci pielea o sa prinda miros dulceag si parfumat de miere; asa stii ca bautura e ce trebuie si nu-i contrafacuta’. Am uitat sa adaug la lista asta de bucate pancovele (gogosile Mramuresului) si placintele crete cu branza dulce sau cu branza cu marar. Oricum, sunt prea multe mancaruri pentru o singura gura de flamand, de aceea zic ca-i cazul sa mai gasim un eveniment prin partea locului, sa mai dam o raita, sa mai degustam!
Sursa: jurnalul.ro
