Mânăstirea Glavacioc este una dintre cele mai vechi din ţară. Studii arheologice recente au dezvăluit urme de populare înca din mileniul V înainte de Hristos, de pe vremea Culturii Gumelniţa, una dintre cele mai strălucite civilizaţii de pe pământ românesc.
Legenda spune că un cioban a găsit într-o peşteră o icoană cu chipul Fecioarei Maria. Atunci voievodul a decis contruirea acestui lăcaş sfânt. Lângă mânăstire se află un izvor ce izvorăşte de sub altarul bisericii. Apa acestuia se spune că este tămăduitoare.
Mânăstirea a fost întemeiată pe vremea domnitorului Mircea cel Bătrân, iar prima atestare documentară are loc în anul 1441 pe vremea lui Vlad Dracul.
Mânăstirea este amintită în hrisoave şi actele domneşti ale vremurilor, semnate de Sfântul Neagoe Basarab şi Matei Basarab. În incursiunea sa prin Moldova şi Tara Românească, Paul de Alep, celebrul cronicar ortodox sirian, o aminteşte în jurnalul său de călătorie ” Călătoriile lui Macarie, Patriarhul Antiohiei ”
Iată ce scrie Paul de Alep prin anii 1600 despre Mânăstirea Glavacioc… ” Biserica este mare şi cu o arhitectură frumoasă, având două turle, una deasupra navei, cealaltă deasupra corului. Pe cele patru coloane sunt patru arcuri pe care este rezemată turla…. Chiliile mânăstirii toate sunt din piatră”.
Asemănând-o cu „biserica Adda din ţinutul Tripoli”, Paul de Alep menţionează că nu a mai „văzut în această ţară nici o altă biserică care să poată fi asemănată acesteia”.
Mânăstirea Glavacioc a fost redeschisă şi refăcută din ruină prin grija ÎPS Calinic al Argeşului şi Muscelului, în anul 1991.
Am fost acolo, am văzut şi am simţit. Vă invit şi pe Dumneavoastră, dragi prieteni, să o vizitaţi! Este cel mai important lăcaş de cult din sudul judeţului Argeş, la graniţa cu judeţele Dâmboviţa şi Teleorman.
Locaţie pe Google Maps – https://goo.gl/zSTQbJ
www.sedna.ro
