Comuna Blajeni, judetul Hunedoara

4 Mai

Harta comunei Blajeni

Harta comunei Blajeni

LOCALIZARE

Pozitie geografica

Comuna Blajeni este o unitate administrativ-teritoriala situata în partea de N-E a judetului Hunedoara, cu sate asezate de o parte si de alta a cursului superior a râului Crisul Alb. Este localizata la marginea de S-E a Muntilor Bihor, care fac parte din Carpatii Occidentali (Muntii Apuseni).

Comuna Blajeni se învecineaza
• în E cu comuna Ciuruleasa,
• în N-E si N cu comunele Sohodol si Vidra din judetul Alba,
• în N-V cu comuna Bulzestii de Sus,
• în V cu comuna Ribita,
• în S-V, S si S-E cu comuna Buces.

Altitudine

Satele comunei sunt situate la altitudini care variaza între 30 si 1000 m.
• Satul centru de comuna – Blajeni – are o altitudine medie de 350 m.
• Cea mai înalta cota a comunei este data de Vârful Muntelui Vulcan–1254 m.

Suprafata comunei

Comuna Blajeni se întinde pe o suprafata de 88 Km2, reprezentând un procent de 4,11% din suprafata judetului Hunedoara.

Distante

• Satul centru de comuna – Blajeni – se afla la 23 km de municipiul Brad si 24 km de orasul Abrud.
• Blajeni – Deva (resedinta judetului Hunedoara) – 63 Km;
• Blajeni – Bucuresti pe sosea, via Deva) – 458 km;
• Blajeni – Bucuresti (pe sosea, via Abrud-Alba Iulia) – 435 km.

Vedere spre varful Strimba

Vedere spre varful Strimba

Cai de comunicatie

Accesul spre localitate este facilitat de o sosea asfaltata, inclusa în categoria drumurilor nationale – DN74- Brad- Mihaileni – Buces – Abrud, din aceasta sosea, de la Mihaileni, accesul spre centru de comuna (3km) facându-se pe DJ742/B.
Prin DN74 se face legatura direct sau prin intermediul altor sosele cu orasele si municipiile Abrud, Zlatna, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Bucuresti, Turda, Cluj-Napoca etc.

Reţ

Reţ

Reteaua de drumuri

– DJ 742/3: Mihaileni-Blajeni-Grosuri (drum asfaltat)
– DC 12 a – Salatruc
– DC 12 b – Ret-Dragu Brad
– DC 12 c – Blajeni-Vulcan
– DC 12 d – Plai
– DC 12 e – face legatura cu judetul Alba

În anul 2011 exista la nivelul comunei: 20 Km de drum cu îmbracaminte asfaltica; 15 Km de drumuri pietruite.

Cea mai apropiata statie de cale ferata – Brad – 23 Km. La Blajeni se poate ajunge numai cu mijloace auto, pe sosea sau drumurile amintite.

Dragu Brad

Dragu Brad

Aeroporturi

Arad, Cluj-Napoca, Sibiu, Oradea, Timisoara sau Bucuresti. Acestea sunt recomandate pentru turistii care vin de la mari distante.

Noua varianta de legatura

Noua varianta de legatura

Localitati componente

BLĂJENI – este satul de resedinta a comunei. Se afla la o altitudine de 350 m. Este amplasat în partea sudica a comunei, fiind strabatut de apele râului Crisului Alb. Satul este de tip risipit. Baza economica a satului o constituie agricultura si cresterea animalelor. Este traversat pe directia S-N, de DJ 742/B.

Suprafata totala este de 1239 ha. Suprafata zonei de locuit este de 19,85 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 355 persoane. Numar de locuinte – 75. Numele de familie mai frecvente: Jurca, Ciocan, Rusu, Stânga, Stefan.

  “Romanii şi-au falsificat originile” – Baccolini / “The Romanians have forged their origins” – Baccolini

BLĂJENI-VULCAN – Amplasat în partea de S-V si V a teritoriului comunei, pe teritoriul sau fiind si o parte din culmile Muntelui Vulcan (1254m). Satul este de tip risipit din categoria satelor crânguri. Nu exista drum de acces pentru masina.
Profil agrar. O straveche ocupatie a satenilor este vararitul. Satul este strabatut de Valea Patruiestilor.

Suprafata totala este de 1147 ha. Suprafata zonei de locuit este de 12,05 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 229 persoane. Numar de locuinte:92.
Numele de familie mai frecvente: Jurca si Lazar.

CRIŞ – Amplasat în partea centrala a comunei, de-o parte si de alta a râului Crisul Alb, la 5 km de centrul comunei. Ca populatie este al doilea sat al comunei dupa satul de centru. Ca tipologie se înscrie în categoria satelor crânguri, de tip risipit. Drum asfaltat.

Suprafata totala este de 1170 ha. Suprafata zonei de locuit este de 11,30 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 315 persoane. Numar de locuinte:106.
Numele de familie mai frecvente: Micu, Stînga, Rusu.

SĂLĂTRUC – Amplasat în N, N-V comunei, la 16 km distanta de centrul de comuna; este localitatea cea mai îndepartata si cu foarte putini locuitori. Satul se înscrie în tipologia satelor risipite, cu grupuri de case numite crânguri. Exista drum de acces cu autobusul pe DC 12 a.

Suprafata totala este de 1223 ha. Suprafata zonei de locuit este de 2,80 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 6 persoane. Numar de locuinte: 6.

PLAI – Amplasat în stânga râului Crisul Alb, la 3 km în amonte de centrul de comuna. Este strabatut de Valea Plaiului, care desparte cele doua dealuri pe care este asezat satul. Satul este de tip risipit, format din crânguri. Profil agrar, cu o remarca pentru pomicultura. Exista drum de acces pentru masini.

Suprafata satului: 1027 ha. Suprafata zonei de locuit: 8,15 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005: 189 ha. Numar de locuinte: 83.
Numele de familie mai frecvente: Costina, Lazar, Vîrtei.

GROSURI – Amplasat în partea nordica a comunei, în stânga râului Crisul Alb. O frumoasa descriere a satului Grosuri o avem de la scriitorul Nichifor Crainic, cel care în anul 1945 a locuit în Grosuri Deal: „Grosurile, urca pâna la o mie doua sute de metri ca sa-ti arate, de sus, una din cele mai virgine frumuseti din tara noastra. Crisul aici e abia în vârsta copilariei si, ca toate apele de munte, în pravalire iute, se gâdila strasnic de pietrele din cale si râde din mii de valurele, ca umple toata valea strâmta cu veselia lui galagioasa.
Din adancul Grosurilor, de unde izvoraste Crisul si pâna sus, la ultima casa, faci pe jos un ceas si mai bine. De sus, respiri voios si privesti spre fundul de unde te-ai ridicat. Te simti stapân pe abisul ametitor de sub tine. Vatra satului e o pâlnie uriasa, ale carei coaste aduna ploile si zapezile topite… Dar cu frumusete, satul e o opera a naturii si a mâinii omenesti. Începând din josul prapastios si pâna pe buzele rotunjite de sus, casele cu prispele sprijinite pe paramaci de lemn, se însiruie în spirala pe coasta pâlniei uriase, distantate unele de altele si împodobesc acest gol abisal ca niste flori surâzatoare. Largurile dintre gospodarii sunt pline de fânete, de pomi roditori, de pâlcuri de arbori sau de semanaturi, zarzavaturi, cartofi si firav grâu de vara. Privelistea e zugravita ca de mâna unui mester genial”.
Satul Grosuri este împartit, dupa asezarea sa pe altitudine în Grosuri Vale si Grosuri Deal. Tipologia satului se înscrie în cea a satului risipit, pe grupuri de câteva gospodarii, crânguri.
Exista drum de acces pentru masini pâna la Grosuri Vale. Ocupatiile principale: cresterea vitelor, cultivarea pamântului si o remarca speciala pentru pomicultura.

  Ciprian Porumbescu - Balada (Incredible Romania)

Suprafata satului: 1145 ha. Suprafata zonei de locuit: 11,75 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005: 178 persoane. Numar de locuinte: 91.

DRAGU-BRAD – Amplasat în N, N-V comunei, la 16 km distanta de centrul de comuna; este localitatea cea mai îndepartata si cu foarte putini locuitori. Satul se înscrie în tipologia satelor risipite, cu grupuri de case numite crânguri.

REŢ – Suprafata totala este de 1223 ha. Suprafata zonei de locuit este de 2,80 ha. Populatia la 1 ianuarie 2005 era de 6 persoane. Acum nu mai este locuit.

Blajeni, centrul de comuna

Blajeni, centrul de comuna

Toponimia

Satele comunei Blajeni si-au luat numele de la anumite familii, de la diverse forme de relief sau ape, bogatii naturale sau de la numele unor animale.

Sunt trei sate cu nume de familii:
– Blăjeni – toponimul este derivat de la numele de familie Blaj
– Reţ provine de la numele de familie Reţu, Raţ, Reţea
– Dragu-Brad – toponimul provine de la numele de familie Dragobrat

Numele satului Criş provine de la cel al râului Crişu Alb, hidronimul fiind de origine autohtona, din traco-dacul „Chrysos” – râul aurului, dupa cum numeau vechii greci nobilul metal galben.

Pentru satul Plai, numele acestuia vine de la apelativul plai, versant al unui munte sau deal, ori de la o regiune de munte sau de deal aproape plana, acoperita în general cu pasuni.

Numele satului Grosuri provine de la existenta în zona a unor arbori mari „grosi”.

Blăjeni – Vulcan – numele de vulcan poate deriva din slavona „vulku” însemnând lup, locul fiind chiar considerat un loc de trecere al lupilor sau chiar o zona cu multi lupi.

Sălătruc. Conform specialistilor, numele provine de la apelativul salatruc – salitru – sare alcalina, potasa, salpetru. Vechiul nume al satului a fost Obârsa.

Plai

Plai

Relieful

Comuna Blajeni se întinde pe doua formatiuni geologice principale:

  BBC prezinta cinci remarcabile situri de patrimoniu mondial din Romania

– roci sedimentare, formate din marne calcaroase sau conglomerate cu ciment de calcar (30%), acestea sunt mai frecvente în jumatatea superioara a comunei, în partea nordica;

– roci metamorfice, formate predominat din sisturi sericitoase cloritoase si pe alocuri, insule de roci eruptive (68%), situate în partea sudica.

Din acestea s-au dezvoltat în zona soluri brune acide (34%), brune lumezobazice (32%), litosol (14%), soluri rendzine (13%) si brune livice (7%).

Pe teritoriul comunei Blajeni se regaseste un relief complex, cu altitudini care variaza între 300 m (râul Crisul Alb) si 1254 m (Muntele Vulcan). Lanturile muntoase din zona, în general au o succesiune de culmi domoale, usor accesibile si circulabile, dar si vai abrupte cu cascade si praguri, constituindu-se într-un atractiv potential turistic.

drum_culme

Hidrologia

Reteaua hidrografica este bine reprezentata de vai si pâraie cu debit variabil pe timpul verii.

Directia principala de scurgere a apelor este spre S.

Principalul râu este Crisul Alb, care îsi aduna apele de sub Muntele Gaina, unele izvoare ale acestuia fiind pe teritoriul comunei Blajeni.
Crisul Alb strabate comuna Blajeni, adunând din dreapta si stânga sa toate vaile si pâraiele.
Cei mai importanti afluenti ai Crisului Alb de pe partea dreapta sunt Valea Strâmbii, Pârâul Dredini, Pârâul Purcariu iar din partea stânga Valea Alba, Valea Laptelui, Valea Orzistii, Valea Grosurilor, Pârâul Plaiului si Valea Patruiestilor.

Pe lânga resursele de apa de suprafata, un volum important este cantonat în subteran, fapt care si constituie sursa principala de apa potabila a locuitorilor comunei. Datorita acestui fapt, 80% din gospodariile populatiei au alimentare cu apa prin conducte (prin cadere libera) în urma captarii unor izvoare.

Cascada Pisoaia

Cascada Pisoaia

Informatii meteo

Clima – este temperat continentala, cu aspecte locale determinate de altitudine, forma de relief, vegetatie, regimul eolian.

În partea mai înalta a zonei predomina un climat montan cu temperaturi mai scazute, precipitatii mai bogate, ierni mai lungi.

• Temperatura anuala medie este cuprinsa între 6-7 grade C.
• Luna cea mai calda: iulie + 16 grade C.
• Luna cea mai rece: ianuarie – 6 grade C.

Pe anotimpuri, se înregistreaza urmatoarele temperaturi:

• Primavara: 5-8 grade C;
• Vara: 13-15 grade C;
• Toamna: 5-7 grade C;
• Iarna: de la -4, la -3 grade C.

– Prima zi de înghet: 1 octombrie;
– Ultima zi de înghet: 1 mai;
– Numarul anual de zile cu ninsoare: 40-50 zile;
– Numarul anual de zile cu strat de zapada: 90 zile;

Rezervatia Muntele Valcan

Rezervatia Muntele Valcan

Regimul pluviometric

Regimul ploilor este relativ constant datorita procentului ridicat de teren împadurit. Fenomene de seceta nu apar decât foarte rar.

• Media anuala a precipitatiilor este de 800-900 mm;
• Cea mai ploioasa luna este iunie;
• Cea mai secetoasa luna este februarie.

Cris, vedere spre varful Strimba

Cris, vedere spre varful Strimba

Regimul eolian

Regimul eolian este normal, perioada de vântuire fiind de 55% fata de cea de calm de 45%, fara excese de intensitate sau durata.

– Vântul dominant este cel de vest, sud-vest.

Buces - Vulcan

Buces – Vulcan

Sursa: www.blajeni.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *