Peştera de la Cuciulat, unicat în Europa Centrală

19 Iul
Peştera de la Cuciulat este unică în Europa Centrală. Foto: Gyorfi Deak Gyorgy

Peştera de la Cuciulat este unică în Europa Centrală. Foto: Gyorfi Deak Gyorgy

Scriitorul Gyorfi Deak Gyorgy scrie în cartea sa „Curiozităţi sălăjene“ despre desenele rupestre din peştera de la Cuciulat.„Adevărul de Seară“ Zalău continuă serialul despre poveştile inedite sau mai puţin cunoscute din istoria Sălajului. Serialul a început luni şi va dura până vineri, inclusiv.

În 1978, anul apariţiei volumului „Omul şi peştera“, o carte ce cuprinde şi un capitol consistent dedicat artei parietale, o echipă de studenţi bucureşteni speologi amatori din cadrul Clubului „Emil Racoviţă“ a pornit să exploreze lumea subterană ascunsă în adâncul dealului de piatră de var de pe malul drept a Someşului, în imediata apropiere a carierei din Cuciulat.

Cititi si...
În raiul regilor daci: Sarmizegetusa

Căluţul din adâncuri

„Rătăcind printre cele trei nivele săpate cândva de un râu subteran, la un moment dat, pe o ieşitură de piatră de sub tavanul unei săliţe, speologii au zărit silueta unui căluţ roşcat, înalt cât palma, cam de un cot lungime, cu capul plecat înspre stânga. S-au grăbit să-l fotografieze şi, după developare, au trimis diapozitivul unui specialist, care să certifice autenticitatea descoperirii lor“, spune scriitorul Gyorfi Deak Gyorgy, din Jibou.

Unică în Europa Centrală

Un an mai târziu, în 1979, peştera a fost cercetată şi de Marin Cârciumaru, care, pe lângă imaginea cabalinei, a mai descoperit şi alte reprezentări. „Pe pereţii galeriei se aflau mai multe pete cărămizii, printre care au putut fi desluşite destul de clar conturul unei leoaice pornite la vânătoare, o siluetă umană de o jumătate de metru înălţime, un alt căluţ, neterminat şi, lucru deosebit de rar, o pasăre cât o vrabie, care ar putea la fel de bine să reprezinte o ciocârlie”, explică Deak Gyorgy.

Cititi si...
29-31 iulie 2016: Festivalul Roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Importanţa acestei descoperiri a fost atât de mare, încât căluţul de la Cuciulat a fost ales să figureze pe coperta cărţii lui Marin Cârciumaru, „Mărturii ale artei rupestre preistorice din România“.

Un alt cercetător, Dumitru Matei, îşi deschide cartea cu capitolul dedicat mărturiilor de artă preistorică regăsite pe teritoriul României, din cuprinzătorul volumul „Originile artei“, publicat la Editura Meridiane, tot cu povestea Cuciulatului. Practic, specialiştii susţin că peştera de la Cuciulat este unică în Europa Centrală şi că poate fi asemuită cu celebrele peşteri din Altamira, Spania, sau Rouffignac, Franţa.

Îngropată de nepăsarea autorităţilor

Cu o vechime de peste 10.000 de ani, peştera de pe malul Someşului a devenit monument de interes naţional, dar astăzi nu mai poate fi vizitată. Practic, din 1979, niciun specialist nu a mai călcat prin peşteră.

Cititi si...
Fotografii superbe din Transilvania (fotograf: Sorin Onisor)

N-a mai fost vizitată din 1985

Uitată de autorităţi, din 1985 peştera n-a mai putut fi vizitată, deoarece surpările succesive ale pământului au blocat intrarea către operele de artă din neolitic. „Astfel, putem spune că protecţia ei este asigurată. Dar acest lucru nu este suficient. Fiind interzisă vizitatorilor, ea nu este cunoscută, în ciuda însemnătăţii ei“, susţine autorul „Curiozităţilor sălăjene“.

Sursa: adevarul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *